{"id":493,"date":"2021-01-03T10:37:06","date_gmt":"2021-01-03T10:37:06","guid":{"rendered":"https:\/\/marucisphotography.wordpress.com\/?p=493"},"modified":"2021-01-03T10:37:06","modified_gmt":"2021-01-03T10:37:06","slug":"louis-daguerre-1787-1851","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mcphotography.ro\/index.php\/2021\/01\/03\/louis-daguerre-1787-1851\/","title":{"rendered":"Louis Daguerre ( 1787 \u2013 1851)"},"content":{"rendered":"\n<p>Artist plastic francez, parintele fotografiei, inventatorul daguerotopiei, Louis Jacques Mande Daguerre a continuat munca in domeniu a fizicianului francez J. N. Niepce. Pana in 1837, Daguerre a facut posibila permanentizarea imaginii, astfel fotografia obtinuta reda detalii de mare finete, ce nu mai putusera fi captate pana atunci.<\/p>\n\n\n\n<p>Daguerre, in anul 1839, experimentand captarea imaginilor pe placi de argint, a inventat procesul numit daguerotopie, procedeu patentat in Franta. Daguerotopia reprezinta procesul ce a dus la avansul tehnologie in domeniul fotografiei, timpul de expunere scazand pana la 10 secunde. Da, acum pare un timp destul de lung pentru a realiza o fotografie, dar pentru&nbsp; anul 1839 era un avans mare&nbsp; al timpului de expunere la lumina a materialului fotosensibil. Tot in anul 1839, fiul lui J.N. Niepce, Isidore Niepce, a cedat dreptul inventiei tatalui sau, guvernului francez, in schimbul unei pensii pe viata.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"alignright size-large\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/marucisphotography.wordpress.com\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/330px-susse_frere_daguerreotype_camera_1839.jpg?w=330\" alt=\"\" class=\"wp-image-495\" \/><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p>Daguerre a patentat procesul sau in Anglia, iar Tichard Beard a imbunatatit procesul in Scotia. Daguerotopia a ajuns imbunatatita si in US, Alexander S. Wolcott, inventand oglinda camerei, adaugand oglinda in interiorul camerei obscure. Cum era de asteptat Daguerre nu a numit doar procesul dupa numele sau, ci si camera obscura, aparatul de fotografiat, numindu-l daguerotip.<\/p>\n\n\n\n<p>Fotografia nu a fost singurul domeniu de activitate al francezului Louis Daguerre, diorama, fiind, in mare parte, inventia sa. Probabil va intrebati, ce este o diorama, asta daca nu cumva stiti deja, ei bine, in dictionar, avem urmatoarea definitie<em>: \u201cTablou de mari dimensiuni (alc\u0103tuit din mai multe planuri), a\u0219ezat \u00eentr-o sal\u0103 obscur\u0103 \u0219i care, sub efectul unui joc de lumini, d\u0103 spectatorului impresia realit\u0103\u021bii. \u2666 Reprezentare spa\u021bial\u0103 a unei por\u021biuni de ecosistem, \u00een care se expun, \u00een muzee, animale \u00eemp\u0103iate, manechine\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;Daguerotopia a fost folosita la scara larga intre anii 1840 \u2013 1850, insa, in jurul anului 1860, tehnologia captarii imaginilor, inventata de Daguerre, &nbsp;fusese depasita. Cu toate ca daguerotipurile sunt imagini unice, ele pot fi scanate digital in zilele noaste.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Artist plastic francez, parintele fotografiei, inventatorul daguerotopiei, Louis Jacques Mande Daguerre a continuat munca in domeniu a fizicianului francez J. N. Niepce. Pana in 1837, Daguerre a facut posibila permanentizarea imaginii, astfel fotografia obtinuta reda detalii de mare finete, ce nu mai putusera fi captate pana atunci. Daguerre, in anul 1839, experimentand captarea imaginilor pe [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":497,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[25,37,48,50],"class_list":["post-493","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-fara-categorie","tag-25","tag-daguerre","tag-fotografie","tag-franta"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mcphotography.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/493","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mcphotography.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mcphotography.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mcphotography.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mcphotography.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=493"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/mcphotography.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/493\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mcphotography.ro\/index.php\/wp-json\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mcphotography.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=493"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mcphotography.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=493"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mcphotography.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=493"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}